http://www.youtube.com/watch?v=essAc6ZcJgg&feature=youtube_gdata
(pt ca am scris de pe ipod nu pot baga video-ul :) )
Multa vreme de cand am scris ultima oara pe celalalt blog; l-am si dezactivat de altfel. Deci, a trecut mai bine de un an de cand am scris si simtit toate lucrurile alea. Au aparut persoane noi in viata mea, au plecat altele vechi, au ramas cele care au contat, dar pur si simplu au primit un alt loc in inima mea. Unii inseamna mai mult. Altii mai putin. Nimeni nu a ramas exact ce era acum un an pentru mine, nimeni. Am pastrat langa mine doar persoanele care inseamna mult prea mult pentru a le da drumul. Restul, imi sunt indiferente. Asa ca daca citesti asta, si stii ca inca esti o parte din mine, din viata mea, afla ca esti unul dintre putinii care mai conteaza, ca esti foarte important pentru mine, ca insemni enorm si ca nu o sa mai las nimic sa intervina intre mine si oamenii pe care intr-adevar ii iubesc.
E singurul meu regret in momentul asta, ca am lasat-o pe ea sa se indeparteze, ba chiar eu am impins-o incetul cu incetul. Regret in fiecare clipa ca pe ea, pe ea pe care am iubit-o cel mai mult, am indepartat-o cel mai mult, si am produs ruptura aia de rahat care ma face sa-mi zic zi de zi "si nu o sa mai fie la fel, pur si simplu".
Si sunt o fraiera pentru ca tocmai ei nu i-am spus ca o iubesc de fiecare data cand era cazul, atunci cand ma tinea in brate, cand striga la mine "o sa fie bine, proasto!", sau cand pur si simplu ma suporta zi de zi, chiar si cand poate nu meritam.
O fac acum, stiu ca nu e prea tarziu, dar nu e nici la timp pentru ca multe s-au schimbat. Deci ii multumesc ei pentru tot, pentru cat a insemnat in formarea mea, pentru cat de des mi-a intins mana cand eram jos, pentru ca ma cunoaste atat de bine chiar si acum si nu pot sa ascund nimic de ea, pentru ca ea vede in mine chiar si ce nu vad eu, pentru ca ea imi citeste sentimentele.
Si stii ca nu sunt mereu de acord cu alegerile tale, dar te-am apreciat si te voi aprecia intotdeauna! Intotdeauna!
I will always love you, Andra! :):*
Draga mea...
RăspundețiȘtergereLucrurile se schimba, s-au schimbat, asa e, pentru ca pur si simplu, asa sunt facute...
si nu, NU e vina ta pentru asta, nu m-ai indepartat cu nimic, si nu "te-am suportat", doar "am fost langa tine"...exact asa cum ai facut si tu, atata timp.
Regrete? Nu avem de ce. Ce-am avut noi, nu a avut multa lume, vreo 3 certuri in 5-6 ani. Am facut istorie, cu siguranta.
Ai fost cea mai buna colega de banca pe care o poate avea cineva, doar cu tine puteam sa imi scot cateva medii 10, sau sa iau 2 la mate pe un test cu numele si cerintele.
Am fost tot timpu` o echipa, pornind de la echipa care manca bake rolls si bea ice tea verde, echipa care se lega mereu de Andrada, echipa ranitelor din dragoste, echipa euforicelor, echipa care scria pe pereti sau umplea table dupa ore, pana la echipa din baie cu stiri proaspete.
Iti multumesc pentru tot, absolut tot ce ai facut pentru mine in anii astia, toate noptile in care mi-ai ascultat aberatiile si zilele in care "asteptam sa fie bine" impreuna la scoala.
Te-am iubit intotdeauna Sandra, te iubesc si acum, chiar daca ne desparte un etaj si probabil ceva timp. Niciodata nu vei insemna mai putin pentru mine.
Iar daca nu stii, iti spun ca am sa fiu aici mereu. :)
Cred ca esti singura persoana care m`a facut sa plang intr`o zi in care eram plina de chef..Norocul tau ca nu sunt lacrimi de suparare..
RăspundețiȘtergere@Andra: comentu tau ii aproape la fel de lung ca postarea mea. :x
RăspundețiȘtergere@Ruru: Postarea mea sau commentu' lu Andra? :) Oricum, draga de tine, aproape ca-s mandra. :*